Cauzele care au dus la reducerea avansului economic sunt, în opinia acelorași analiști, blocajul financiar, instabilitatea politică şi accesul tot mai scump la finanţare. În plus faţă de statisticile privind deschiderea şi dizolvarea firmelor, evoluţia insolvenţelor este văzută de analişti drept un barometru foarte sensibil al situaţiei din economie.
”Potrivit datelor oficiale, cele mai riscante trei sectoare din economie, din acest punct de vedere, sunt comerţul (2.812 insolvenţe în 2017), construcţiile (1.324 insolvențe în 2017) şi industria prelucrătoare (1.089 insolvențe în 2017). La polul opus se află sănătatea și asistenţa socială (28), învăţământul (35) şi industria extractivă (39)”, arată analiza.
Specialiștii KeysFin arată că, la prima vedere, mediul de afaceri din România este la cote maxime, dovadă stau creșterea salariilor și construcțiile la foc continuu, însă, în egală măsură, apar tot mai multe semne de îngrijorare.
Alături de creșterea inflației și criza de pe piața forței de muncă, scăderea apetitului pentru business este un semn de alarmă de care trebuie să se țină cont. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele şapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%, la 82.060, faţă de acceaşi perioadă din 2017.
Un alt semnal de alarmă vine din zona insolvențelor, unde numărul companiilor cu afaceri mai mari de un milion de euro care au intrat în insolvență în prima jumătate a anului este în creștere, reiese din analiza KeysFin. “Sunt presiuni tot mai mari pe lanţul economic. Creşterea preţurilor şi a costurilor de finanţare, incertitudinea economică, sunt elemente în prim-plan şi au efecte directe în mediul de afaceri local. Apetitul investiţional tinde să se tempereze pe fondul înrăutăţirii condiţiilor economice în unele domenii importante, inclusiv în comerţ şi servicii”, afirmă analiştii de la KeysFin.
Chiar dacă lichiditatea curentă (active circulante/datorii curente) a crescut în medie cu 50% în 2017 faţă de 2013, respectiv cu 38% faţă de 2016, există în continuare sectoare în care plăţile se fac cu foarte mare dificultate. Conform calculelor analiticilor financiari, în activităţile profesionale, de exemplu, perioada medie de încasare a creanţelor a ajuns la 223 de zile, iar cea de plată se situează la 238 de zile. În construcţii, situaţia este şi mai dificilă. Plăţile se fac, în medie, la 422 de zile, iar încasările la 195 de zile. În topul celor mai riscante sectoare, din acest punct de vedere, se mai află agricultura, industria extractivă şi energia electrică și gaze. În industria prelucrătoare, plăţile se fac în medie la 150 de zile, iar încasările la 80 de zile, iar în comerţ la 113 zile în cazul plăţii datoriilor şi la 59 de zile în cazul încasării facturilor.
Sectoarele economice în care încasarea creanțelor este mai rapidă sunt cultura și divertismentul, unde perioada medie este de 51 de zile, sănătate și asistență socială (56 de zile), hoteluri și restaurante (59 de zile).
Cel puţin la nivelul anului 2017, plăţile restante pe ansamblul economiei au scăzut cu 17,6% comparativ cu 2016, ajungând la 20 miliarde euro, iar gradul de îndatorare s-a redus la 53,7%.
Potrivit datelor din ultimii cinci ani, comerțul este domeniul cel mai volatil din prisma relațiilor de business și al închiderii și deschiderii de firme. De precizat că în acest sector activează cele mai multe companii, aproape 200.000, care au cumulat, în 2017, o cifră de afaceri de 110 miliarde de euro.
Datele oficiale arată că din cele 8.761 firme aflate în insolvență din 2017, peste 30% erau din comerț (2.812), în scădere cu 65,7% faţă de 2013 (8202 firme). Topul insolvenţei este completat de construcţii, cu 1324 companii (3054 în 2013) şi industria prelucrătoare – 1089 (3187 în 2013). În ordine, ca domenii de activitate, urmează transporturile şi depozitarea, hotelurile şi restaurantele, activităţile profesionale, agricultura şi serviciile administrative şi de suport.“În primul semestru din 2018, situaţia s-a înrăutăţit faţă de perioada similară de anul trecut. Avem cu 12% mai multe firme care şi-au întrerupt activitatea, în timp ce numărul SRL-urilor noi înfiinţate a scăzut cu 19%, la 45.276. Un semnal real că situaţia economică a luat o altă turnură”, au explicat analiştii.