Concordat preventiv

Concordatul preventiv este un contract incheiat intre debitor, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea crentelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a intreprinderii sale si de acoperire a creantelor acestora, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla intreprinderea debitorului.

Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor, cu următoarele exceptii:

  1. dacă împotriva debitorului s-a pronuntat o hotărâre irevocabilă de condamnare pentru infractiuni economice; 
  2. dacă împotriva debitorului a fost deschisă procedura insolventei cu 5 ani anteriori ofertei de concordat preventiv; 
  3. dacă cu 3 ani anteriori ofertei de concordat preventiv debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv; 
  4. dacă debitorul si/sau actionarii/asociatii/asociatii comanditari sau administratorii acestuia au fost condamnati definitiv pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înselăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, infractiuni de fals ori infractiuni prevăzute în Legea concurentei nr . 21/1996, republicată, cu modificările ulterioare, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevăzute de prezenta lege; 
  5. dacă membrilor organelor de conducere si/sau supraveghere ale debitorului li s-a atras răspunderea în conditiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificările si completările ulterioare, pentru aducerea acestuia în stare de insolventă; 
  6. dacă debitorul are înscrise fapte în cazierul fiscal, potrivit Ordonanei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările si completările ulterioare

Cererile formulate presedintelui tribunalului se judecă în camera de consiliu, de urgenta si cu precădere, părtile fiind citate în termen de 48 de ore de la primirea cererii. 

Atributiile conciliatorului sunt următoarele: 
  1. întocmeste tabloul creditorilor, care include si creditorii contestati sau ale căror creante sunt în litigiu, si tabloul creditorilor concordatari; 
  2. elaborează, împreună cu debitorul, oferta de concordat, cu elementele componente ale acesteia, respectiv, proiectul de concordat si planul de redresare; 
  3. face demersuri pentru solutionarea pe cale amiabilă a oricărei dispute între debitor si creditori ori între creditori; 
  4. solicită judecătorului sindic constatarea si/sau, după caz, omologarea concordatului preventiv; 
  5. supraveghează îndeplinirea obligatiilor asumate de către debitor prin concordatul preventiv; 
  6. informează, de urgentă, adunarea creditorilor concordatari asupra neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către debitor a obligatiilor sale; 
  7. întocmeste si transmite adunării creditorilor concordatari rapoarte lunare sau trimestriale asupra activitătii sale si a debitorului; raportul conciliatorului va contine si opinia acestuia privind existenta sau, după caz, inexistenta unor motive de rezolutiune a concordatului preventiv; 
  8. convoacă adunarea creditorilor concordatari; 
  9. cere instantei închiderea procedurii concordatului preventiv; 
  10. îndeplineste orice alte atributii prevăzute de prezenta lege, instituite prin concordatul preventiv ori stabilite de judecătorul sindic. 

Onorariul definitiv al conciliatorului se propune prin proiectul de concordat si se stabileste prin concordatul preventiv; acesta va fi suportat din averea debitorului. Onorariul conciliatorului va consta, în functie de natura obligatiilor acestuia, într-o sumă fixă, o remuneratie lunară sau un onorariu de succes; la stabilirea cuantumului onorariului se va avea în vedere natura activitătii desfăsurate de către debitor, precum si complexitatea planului de redresare. 

Proiectul de concordat preventiv trebuie să includă un plan de redresare, care prevede cel putin următoarele măsuri: 

  1. reorganizarea activitătii debitorului, prin măsuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii functionale, reducerea personalului sau orice alte măsuri considerate a fi necesare; 
  2. modalitătile prin care debitorul întelege să depăsească starea de dificultate financiară, precum: majorarea capitalului social, împrumut bancar, obligational sau de altă natură, înfiintarea sau desfiintarea unor sucursale sau puncte de lucru, vânzarea de active, constituirea de garantii; 
  3. procentul preconizat de satisfacere a creantelor, care nu poate fi mai mic de 50%, ca urmare a implementării măsurilor de redresare propuse; în acest scop, debitorul poate propune măsuri precum: amânări sau reesalonări la plata creantelor contra sa, stergerea în tot sau în parte a unor creante sau numai a dobânzilor ori a penalitătilor de întârziere, compensări, novati prin schimbare de debitor; pentru obligatiile fiscale de plată propunerile de amânări, stergeri, esalonări, reesalonări si reduceri partiale se pot face numai cu respectarea prevederilor legale în materia ajutorului de stat; în această situatie este nevoie de acordul expres al Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, care trebuie exprimat în termen de 30 de zile; în caz contrar, acordul se prezumă; 
  4. termenul limită pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat nu poate depăsi 18 luni de la data încheierii concordatului preventiv. 

Închiderea procedurii concordatului preventiv 

Creditorii care au votat împotriva concordatului preventiv pot cere anularea contractului, în termen de 15 zile de la data mentionării concordatului în registrul comertului. 

Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul de a cere constatarea nulitătii este imprescriptibil si apartine oricărei persoane interesate. 

Instanta, la cererea reclamantului, poate dispune, pe cale de ordonantă presedintială, suspendarea concordatului preventiv. 

Dacă adunarea creditorilor concordatari a decis introducerea actiunii în rezolutiune, procedura concordatului preventiv se suspendă de drept. 

În situatia în care se constată încălcarea gravă de către debitor a obligatiilor asumate prin concordatul preventiv, adunarea creditorilor concordatari poate hotărî introducerea actiunii în rezolutiune a concordatului preventiv. Asupra acestui aspect adunarea poate delibera chiar dacă nu a fost înscris pe ordinea de zi. 

Dacă procedura concordatului preventiv se finalizează cu succes, la termenul prevăzut în contract sau anterior acestuia, după caz, judecătorul sindic va pronunta o încheiere prin care va constata realizarea obiectului concordatului preventiv